Un extras din cartea "EL*AN*RA" de Solara. Capitolul 19: MEBSUTA Copyright-ul apartine Solarei. Toate drepturile rezervate.
Cateva nopti inainte de trecerea celor doua saptamani, AAla-dar a ajuns pe Mebsuta. El dorea ca totul sa fie pregatit pentru intalnirea lui cu Kurala. A ales cel mai luxos dintre costumele pentru oaspeti, si a facut un stoc intreg de biscuiti Vega si alte cateva delicatese care gandea ca ea le- ar putea dori sa le incerce. Desi inima lui era plina de emotie, AAla-dar nu si-a permis sa incurajeze conceperea oricarui plan in legatura cu vizita Kuralei. Cunoscand-o, era imposibil sa determine cum vor sta lucrurile intre ei. Era important sa se concentreze pe o singura sarcina, aceea de a preveni un razboi cataclismic. AAla-dar era foarte constient ca toate potentialele erau in favoarea inceperii unui mare razboi intergalactic, cum nu mai fusese vazut de nenumarate milenii. Si era sigur ca Kurala avea cheia. Daca ar fi putut sa ajunga la ea, era posibil ca razboiul sa fie evitat inainte de a incepe. Ironia era si faptul ca era indragostit de aceasta femeie! Probabil ca de aceea i se daduse aceasta sarcina de a apela la Esenta ei, facand tot ce este posibil sa o intoarca catre lumina inainte sa fie prea tarziu pentru ei toti. In tot acest timp, Kurala calatorea catre Mebsuta. Si ea era napadita de emotie, alungandu-si mereu asteptarile. Nestiind ce sa anticipeze, sau nici macar ce doreste AAla-dar sa discute cu ea, in final a refuzat sa-si permita sa se mai gandeasca la asta. In schimb s-a concentrat pe studierea diferitelor harti stelare pe care le adunase pentru a se familiariza mai bine cu navigarea celesta, stiind ca aceasta cunoastere va fi esentiala pentru supravietuirea ei in timpurile care vor urma. Aceste invataturi au venit cu usurinta la Kurala. Era ca si cum ar fi stiut deja tiparele miliardelor de stele si coordonatele diferitilor vectori, si trebuia doar sa indeparteze praful din bancile ei de memorie celulara. Cateodata, cand se concentra pe cvadrantele vectorilor sau pe frecventele cosinus dimprejurul zonei nule de suprapunere, Kurala incepea sa-si aminteasca calatoria prin curentii stelari intr-o tihna lipsita-de-timp. Era amuzant faptul ca niciodata nu se simtise inauntrul unei nave-stea; era doar ea in corpul ei, aproape zburand. Aceste amintiri repetate erau atat de familiare! Adancita in studiile ei si experientele de reamintire, calatoria Kuralei a trecut repede si fara nici un efort. Pe masura ce se apropia de Mebsuta, era cuprinsa de nerabdare. Schimbandu-se repede intr-un splendid costum rosu inchis, cu o fusta lunga stramta, Kurala era pregatita sa-l intalneasca pe AAla-dar. (ea isi dorea foarte mult sa-l impresioneze prin sofisticarea ei nou descoperita). Privind prin fereastra catre Mebsuta a vazut ca planeta era acoperita de o vegetatie densa in zonele de ses, de unde rasareau piscuri inalte de piatra. Ce loc fascinant! Apoi a aparut la orizont portul spatial --- sfere mari plutind in aer si turnuri ciudate. Kurala nu mai vazuse niciodata ceva asemanator. AAla-dar a vazut mult asteptata nava neagra cu orhidee purpurii si a simtit cum i se mareste inima. Kurala sosise! Stand singur afara, la intrarea in portul spatial, a asteptat nerabdator ca usa navei sa se deschida si Kurala sa coboare. Si dintr-o data iat-o, femeia visurilor lui! AAla-dar ar fi dorit sa fuga catre ea si sa o ia in brate, dar s-a silit sa astepte pana cand ea s-a apropiat. Kurala era chiar mai frumoasa decat si-o amintea; ceva se schimbase profund in interiorul ei de cand o vazuse ultima oara. Ea nu mai emana cruzime si neindurare. Kurala l-a vazut pe AAla-dar stand singur la intrarea in portul spatial si brusc a fost in culmea bucuriei. El a privit-o atat de familiar, ca si cum ar fi lipsit doar de ieri. Era greu de crezut ca a trecut atat de mult timp. Reprimandu-si zambetul, fiinta ei stralucea totusi de incantare. Iata-i fata in fata, privind adanc unul in ochii celuilalt, neindraznind inca sa-si vorbeasca. Amandoi stiau fara urma de indoiala ca iubirea dintre ei a crescut inca si mai pternica.Stand acolo in tacere, ochii lor sorbeau insetati din potirul iubirii lor impartasite. Nefiind nevoie sa se atinga sau sa-si vorbeasca, ei si-au dat seama ca intr-un fel au devenit unul. In sfarsit, cu un suspin greu, AAla-dar a vorbit. „Kurala, ai sosit.” „Da, AAla-dar, sunt aici”, a replicat Kurala fara sa-si poata desprinde ochii de ai lui. „Mergem inauntru?” a intrebat el. Inclinandu-si capul in semn de aprobare, ea a pasit alaturi de el in interiorul portului spatial catre locul lor privat de acomodare. La intrarea in apartamentul lor, Kurala a observat luxul desavarsit al apartamentului pentru oaspeti. De data aceasta nu a mai incercat sa-si mascheze surprinderea. „AAla-dar, este pur si simplu magnific. Nu am mai vazut un astfel de loc! Aceasta face camera noastra minunata din Deneb sa arate deloc special. Cum gasesti aceste locuri? Nu am stiut niciodata ca exista o asa frumusete.” „Ma bucur ca este pe gustul tau” a spus AAla-dar cu modestie, in timp ce era foarte multumit de aprecierea ei. Se gandise el ca ei ii va placea Mebsuta. (asteapta doar sa vezi pavilionul de insule din Arion! a gandit el. Acestea le pastra pentru mai tarziu) Apoi AAla-dar a tras-o pe Kurala in bratele sale si a sarutat-o. S-au topit unul in bratele celuilalt pentru un timp indelungat, amandoi incalzindu-se in stralucirea iubirii lor indelung reprimate. Oricat de importante ar fi fost afacerile urgente dintre ei, trebuiau sa astepte. Caci chemarea unei iubiri marete si neobisnuite ii indemna puternic sa se predea pe deplin, si aceasta au si facut cu un abandon total. A fost singurul lucru pe care oricare dintre ei l-ar fi putut face. Toate gandurile au fost sterse, toate planurile s-au oprit pe deplin, restul universului a incetat sa mai existe. Nimic altceva nu mai conta cu exceptia faptului ca sunt impreuna, contopindu-se intr-o singura fiinta. Au trecut trei zile astfel In-Afara-Timpului. Zile cu cuvinte putine, cu exceptia soaptelor dulci de iubire. Zile fara hrana, chiar si biscuitii Vega fusesera uitati, caci cine are nevoie de hrana fizica cand mana celei mai pure iubiri este disponibila. Zile si nopti in care s-au dizolvat in unicitate, chiar si barierele dintre fiintele lor separate s-au dizolvat. Doar beatitudinea a ramas, beatitudine sublima cum nu au crezut niciodata ca este posibil. In sfarsit, stiau ca trebuie sa se intoarca in timp, caci aveau multe de facut. Cu mare tandrete ei s-au indepartat, reintorcandu-se la identitatile lor separate pe cat au putut. Descoperind o foame nebuna, ei si-au petrecut mai mult de o ora mancand biscuiti Vega si alte cateva delicatese pe care AAla-dar le adusese. In final au ajuns si la partea de afaceri. „Kurala, stiu ca esti responsabila pentru capturarea depoului nostru de provizii din Vectorul 4 si ca ai fost ajutata de renegatii de pe Maldon. Ceea ce nu stiu este cum i-ai facut sa te ajute? Sunt o banda destul de dura”, a inceput AAla-dar. „De fapt, a fost destul de usor.Cred ca poti spune ca i-am impresionat cu o combinatie intre aptitudinile mele de navigare si farmecul meu feminin.” a zambit Kurala amintindu-si de experienta ei de pe Maldon. „Quintron are o inima slaba sub toata duritatea lui.”Apoi ea a impartasit cu AAla-dar unele din experientele ei acolo. Amandoi au ras atat de tare incat le curgeau lacrimile. „Kurala, esti speciala! Parti din tine sunt incredibil de inocente. Daca ai vreo idee in ce te-ai bagat ... Ei bine, daca toti ar putea topi inimile cowboy-ilor de pe Maldon, mai ales a scortosului Comandant Quintron, tu esti aceea! Dar de ce ai vrut sa-ti insusesti depoul nostru de provizii?” a intrebat el cu interes. „Aveam nevoie de nave de razboi si arme suplimentare” a raspuns Kurala cu calm. „De ce aveati nevoie de ele? Nu ati invadat planete in ultimul timp”, a spus el. „Pentru ca declar razboi Lorzilor Intunericului din Orion”. Kurala nu se temea sa-i spuna lui AAla-dar adevarul. De fapt, ea era chiar usurata ca putea vorbi cu cineva in care avea incredere. „Am format o armata numita AUN, Armata Universala a Natiunilor, astfel incat sa putem deveni in sfarsit liberi de sub tirania OMNI. Lui AAla-dar nu-i venea sa creada ceea ce tocmai auzise. „Declari razboi impotriva OMNI?” a intrebat el neincrezator. „Ultima oara cand te-am vazut erai mandra ca lucrezi cu ei in alianta. Ce s-a intamplat?” Kurala i-a povestit despre intoarcerea ei la Galaxitron dupa ultima lor intalnire, cum Shamo a primit implanturi Orion si despre furia ei impotriva Lorzilor Intunericului. Dupa toate acestea a urmat vizita ei pe Maldon. Ea a continuat, „Cel mai rau lucru s-a intamplat in timpul acelei nopti pe Maldon, in nava mea, in timp ce asteptam decizia lor. Pentru prima oara, am fost napadita de indoieli teribile daca ar trebui sau nu sa declar razboi Lorzilor Intunericului. M-am gandit chiar sa-ti cer ajutorul. Dar dupa ce cei de pe Maldon au decis sa ma ajute, nu am mai putut sa ma retrag.” „Oh, Kurala, as fi vrut sa ma contactezi; ar fi fost mult mai simplu de rezolvat totul atunci. Stii ca as fi venit sa te ajut. Comandantul Quintron si cu mine ne cunoastem de mult timp. Am fi putut gasi o solutie. „Pai nu te-am contactat, dintr-un motiv sau altul. M-am schimbat atat de mult de cand te-am intalnit prima oara, ca nici nu mai stiu cine sunt. Nu pot avea incredere nici macar in mine.” Kurala aproape ca a inceput sa planga, dar s-a adunat repede. Nu dorea ca AAla-dar sa vada cat de slaba si confuza devenise. Apoi i-a spus de intoarcerea ei la Galaxitron, despre vindecatoarea Neptha si despre cum boala lui Shamo s-a agravat si nu a mai recunoscut-o. Vorbind despre Neptha, si-a amintit de mesajul pe care il primise de la el. „O cunosti pe Neptha El Ra? Este ea unul din spionii Confederatiei? a intrebat. „Nu am auzit niciodata de Neptha. Oricum, nu eu ti-am trimis mesajul. Noi nu facem asa, nu trimitem mesaje particulare indivizilor, ci mai degraba stabilim un anumit nivel de rezonanta de unde mesajele sunt primite de cei acordati la acea frecventa”, a explicat AAla-dar. „Spune-mi Kurala, ai avut vreun contact cu Lorzii Intunericului in ultima vreme?” a intrebat el. „Nici unul. Ei nu sunt constienti de ceea ce facem.” A spus ea. „Aceasta nu este posibil. OMNI stiu intotdeana ce se intampla, mai ales pe teritoriile lor. Pentru un motiv sau altul au ales poate sa nu actioneze”, a replicat AAla-dar cu certitudine. Inima Kuralei s-a umplut de spaima. „Pai este la fel de bine ca nu ne-au contactat inca, caci avem mai mult timp sa ne pregatim”, a spus ea cu curaj. AAla-dar statea tacut, pierdut in ganduri. Cum avea sa o impresioneze pe Kurala dat fiind gravitatea situatiei in care se aflau? Acum, ca ea pierduse mult din puterea si controlul ei, emana o inocenta minunata. El nu dorea sa distruga aceasta, caci independenta inalta a spiritului ei era sursa puterii ei. Si ea avea nevoie de toata puterea si curajul ei in timpurile care urmau, indiferent de ce se intampla. Si totusi, ea trebuia sa fie facuta sa inteleaga pe deplin insemnatatea a ceea ce se intampla. „Lasa-ma sa incerc sa-ti explic ceea ce se intampla”, a inceput el. „Aceasta s-a pus la cale de cand depoul nostru de provizii a fost confiscat. Chiar acum fortele Confederatiei Intergalactice au fost alertate la maxim. Flotele lor sunt pozitionate de-a lungul cvadrantelor in mai multe sectoare. Ei inca nu stiu daca Lorzii Intunericului din Orion sunt implicati, asa incat este probabil ca ei sa intampine oricare din fortele OMNI, si s-ar putea starni lupte. AAla-dar a continuat, „Am putea preseupune de asemenea ca Lorzii Intunericului s-au pregatit pe deplin pentru lupta si ca escadrilele lor sunt imprastiate in mai multe pozitii strategice. Deoarece ei sunt constienti de existenta celei de-a 3-a forte si Confederatia nu este, aceasta ii plaseaza pe ei intr-o pozitie de superioritate fata de Confederatia Intergalactica, dezechilibrand balanta intre intuneric si lumina in intregul nostru univers. Motivul pentru care Galaxitron nu a fost atacat pana acum este probabil pentru ca serveste scopului OMNI de a mentine Confederatia in ceata in legatura cu fortele AUN.” El a privit catre Kurala care asculta cu atentie. „Apoi mai este si problema cu Maldon, care nu au fost niciodata cunoscuti ca se implica in nici o actiune, cu exceptia implinirii intereselor lor egoiste. Desi poate ca tu i-ai fermecat, si sunt sigur ca asa este, nu te iluziona gandind ca tu ai vreun avantaj fata de ei, sau ca ei au simtul onoarei, pentru ca nu-l au. Motivul pentru fiecare din ei a fost eliminat din Confederatie este pentru ca ei nu puteau urma o autoritate mai inalta. Ei sunt o banda de duri in afara legii care nu au nici un respect fata de nimeni!” „Asa incat ce sugerezi ca este de facut?” a intrebat Kurala, intrezarind in sfarsit implicatiile actiunilor ei. „Inainte de a decide ce trebuie sa faci, vreau sa fii pe deplin constienta unde duc toate acestea. In prezent, sunt trei forte opuse de lupta – flote pregatite care cerceteaza cerurile, gata de zbor. Suntem in pragul unui razboi intergalactic masiv care nu poate fi decat devastator pentru fiecare! Ceva trebuie sa fie facut pentru a destrama aceasta situatie imediat.” AAla-dar a facut o pauza si a luat mana Kuralei. „Eu trebuie sa servesc Confederatia mai presus de toate, dar te voi ajuta in orice fel pot. „AAla-dar, daca eu imi retrag fortele din AUN, ce vor face cei de pe Maldon? Dar OMNI? Cu siguranta ca vor distruge planeta noastra. Ne poate promite Confederatia ta ca va proteja Galaxitron?” a intrebat ea. Kuralei nu-i venea sa creada ca lua in considerare o schimbare de aliniament cu Confederatia Intergalactica! Dar, intr-un fel, asta o facea sa se simta foarte usurata, ca si cum o povara uriasa ii era luata de pe umeri. Aceasta era intrebarea de care lui ii era teama, caci nu era usor sa-i raspunda. „Maldon va incerca sa va dea replica, caci lor nu le place sa fie luati drept prosti. In plus, acum ei vor avea probleme cu Lorzii Intunericului. Cunoscandu-l pe Quintron, el va incerca probabil sa faca un schimb cu OMNI, te vor oferi pe tine pentru libertatea lor. Singurul loc in care ai putea fi in siguranta este adanc pe teritoriul Confederatiei. Planeta Galaxitron nu poate fi protejata pentru ca este pozitionata intre cvadrantele Lorzilor Intunericului. Oricum am privi problema, oamenii tai paianjen sunt blestemati, daca nu sunt evacuati imediat. „"AAla-dar, mai este o posibilitate la care nu te-ai gandit. Dar daca AUN castiga razboiul cu OMNI. Atunci am putea trai in pace in Confederatia ta si nu va mai fi nici un conflict in acest univers.” a spus Kurala cu convingere. „AUN nu ar putea sa-i invinga niciodata pe Lorzii Intunericului. Pur si simplu nu este suficient de puternica. Voi ati capturat doar unul din depourile noastre de provizii. Ai idee cate depouri de provizii avem? Si nici macar Confederatia, cu resursele ei vaste, nu ia in considerare un razboi impotriva OMNI!” a replicat el. „Dar daca Confederatia Intergalactica ar veni in ajutorul AUN. Impreuna ar trebui sa putem invinge,” a implorat cu pasiune Kurala. AAla-dar nu se mai gandise la aceasta optiune. „Da, uniti impreuna am putea invinge. Dar ma indoiesc ca Confederatia ar lua vreodata in considerare aceasta optiune.” „Dar daca ei sunt fortele luminii, nu doresc sa elibereze universul de fortele intunericului?” a intrebat ea. „Da, bineinteles ca doresc, si ne-am luptat cu Lorzii Intunericului timp de eoni. Dar nici unul din noi nu a castigat niciodata, pentru ca este imposibil sa castigam. Suntem intr-un univers al dualitatii, Kurala. In dualitate o parte din dualitate nu va putea niciodata invinge. Nu exista niciodata o batalie finala, decisiva, pentru ca tocmai cand crezi ca razboiul este fie pierdut, fie castigat, pendulul se leagana in directia opusa. Lupta cu dualitatea este ca si cum te-ai lupta cu o parte din tine, ca si cum o mana s-ar lupta cu cealalta mana. Este frustrant si pana la urma este lipsit de sens. „AAla-dar, nu exista nici o cale prin care sa convingem Confederatia Intergalactica sa ne ajute? Ar ajuta daca eu as merge la ei? Nu sunt onorabila, cum esti tu, dar nu pot sa abandonez Galaxitron pur si simplu. Stiu ca este o planeta urata, improvizata, dar este singura casa pe care o am.” Pe masura ce el se gandea ce efect ar avea pledoaria Kuralei pentru confederatie, o sirena a inceput sa sune amenintator in cladire. Kurala a sarit in sus surprinsa. „Ce este aceasta AAla-dar?” „Alerta de gradul unu, Codul de Frecventa Alpha. Este ceva serios!” El a ridicat telefonul si a tastat cu repeziciune niste butoane. „Comandantul AAla-dar raporteaza. Va rog oferiti informati ... Coordonate ... Multumesc.” A tastat coordonatele in computerul lui de buzunar. Intorcandu-se catre ea, el a spus „Ei bine Kurala, razboiul tau a inceput deja. Fortele AUN conduse de Quintron se lupta cu o mica parte din OMNI. Trebuie sa ma intorc imediat la Confederatie. Bine, iubita mea, ce vei face? Doresti sa vii cu mine?” „Stii ca vreau sa fiu cu tine,” a spus Kurala cu fermitate. „Dar nu-mi pot parasi planeta lipsita de protectie, nu acum, daca razboiul a inceput cu adevarat. Te rog sa vezi daca Confederatia ne poate ajuta.” „Voi face tot ce pot, dar nu conta pe noi. Si daca ai nevoie de mine, incearca sa-mi trimiti un mesaj prin Neptha. Aminteste-ti ca eu te voi iubi mereu, Kurala!” Impachetand, AAla-dar a sarutat-o repede si a plecat.